As putea...

As putea sa cumpar universul pentru tine dar tu nu vei realiza ce trebuie  sa faci cu el.
As putea sa iti ofer si cel mai stralucitor astru dar tu imi vei spune ca te orbeste.
As putea sa desenez un colt de rai dar tu vei pasi inapoi crezand ca vreau sa te seduc.
As putea ambitiona picaturile de ploaie sa invete sa danseze sub soare  dar tu te vei speria  si vei crede ca e sfarsitul.
As putea sa iti creez un drum spre luna dar tu imi vei reprosa ca e mai fascinant pamantul.
As putea sa fiu mentorul tau in ceea ce priveste calatoria ta prin mine dar tu imi vei sopti ca esti obosit si vei pleca.
As putea sa fac toate astea,dar tu NU.
Demisionez din viata.Nu mai vreau sa fiu om.E atat de dureros.
E sangeriu peisajul,pe asfalt calci pe inimi,in cer sunt numai lacrimi iar cand te uiti  in oglinda vezi sentimentele impachetate,gata de expediere pentru o lume viitoare.

Pe drumul pe care merg eu in fiecare zi,nu e lumina dar ma descurc deoarece sufletul imi straluceste.
Am invatat sa nu cer nimanui stralucire ci sa o caut in magazinul sufletului meu .Am invatat ca daca ma uit pe cer atunci cand e innorat,ma vad si pe mine acolo cu lacrimi in brate.Totodata am invatat ca daca ma uit la cer atunci cand e si soarele prezent,ma regasesc pe mine imbracata in zambete .
Dar pana sa imi straluceasca sufletul aveam o rutina zilnica: 
Culegeam petale de trandafiri din buzele si parul tau.
Detineam un cos plin de petale langa coltul inimii mele.
Tu ma imbracai  in trandafiri in fiecare zi,imi croiai o rochie din petale,un izvor parfumat care sa imi potoleasca setea.
Ma caut in fiecare miscare a ta,in fiecare sarut si in fiecare imbratisare.
Ma caut in fiecare picatura de vin ingerata ,in fiecare miros inexplicabil,in fiecare vorba adresata care imi incanta usor poemul gandirii,in fiecare puf si pana din care sunt facute  pernele acelea moi,in fiecare zambet,in fiecare privire inocenta,in fiecare suras .